Vanzatoarea care rade

E vorba de vanzatoarea de la magazinul Nic care a ras de mine ca la 2 noaptea (ora complet aproximativa) imi cumpar apa si o conserva de ton. Si probabil pentru ca aveam o palarie in cap si vedeam oarescum dublu.

Si n-am inteles ce e asa amuzant:

1. Imi era foame. E foarte simplu. Stim cu totii senzatia de gol in stomacul ros de bautura. De ce am ales fix o conservat de ton (in suc propriu - apa) asta nu pot a sti caci nu imi amintesc deloc momentul deciziei.

2. Stiam ca mi se va face sete la un mom dat. Sete de apa. Si cum apa de la robinet in minunatul Bucuresti este practic inutilizabila e logic ca trebuia sa imi cumpar o sticla de apa.

3. Da domne, am baut! Si ce? Sunt singurul pe lumeaa asta care bause la ora aia? Am baut pe banii mei nu pe ai ei.

4. Uneori port palarie. Tine de cald, de frig, de orice. E utila si placuta vederii.

Asadar e clar: respectiva domnita de la casa a ras de mine complet aiurea. O tampita...